Ne-am desprins privirile
Iar paşii ne-au rătăcit.
Mâinile, străine se-împacă
În fiecare zi ca-n prima.
Cuvintele seci ne par şi pierdem şirul
Secundelor ce ne-au îngropat.
Am uitat să mai spunem
Ultima dată "noi"...
Ne strecurăm în suflete noaptea
Să putem plânge de frig.
Gândurile şi visele s-au spart
Iar cioburile ne-au intrat în inimă.
Uitarea îşi deschide ochii
În locul rece, plin de frunze,
Căci...
Tot ce-a mai rămas din noi e umbra.
кукла
sâmbătă, 12 aprilie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu